Pr. Prof. Dr. Vasile RĂDUCĂ

Părintele profesor Vasile RĂDUCĂ, 1 numit de unii "cel mai mare teolog ortodox al secolului XX", 2 este fără de îndoială şi "patriarhul teologiei româneşti" din toate timpurile. In cazul Pr. D. Stăniloae, calificativul "teolog", nu este nicidecum cu sens peiorativ, aşa cum ne-am obişnuit noi să-1 înţelegem, ci cu înţelesul de "om rugător", 3 om care "vorbeşte cu Dumnezeu", nu doar unul care "vorbeşte despre Dumnezeu".

In ce priveşte opera sa, ea e marcată de o vizibilă originalitate şi nu este o simplă compilare de texte patristice, cum au criticat-o unii, şi nici o repetare a lor, ci o re- gândire 4 şi o re-adâncire a Teologiei Părinţilor Răsăriteni, în special a Sfinţilor Grigore de Nyssa, Maxim Mărturisitorul şi Grigore Palama.

Scopul pe care 1-a urmărit acest gânditor neopatristic în opera sa este: "înnoirea tradiţiei şi dezvoltarea doctrinei" 5 , despre care părintele spune astfel: "înnoirea constă pe de o parte în eliminarea unora din excrescenţele neesenţiale sau deviate ale Tradiţiei originare, pe de alta, în regăsirea şi aprofundarea sensului ei viu, a potentelor ei spirituale, şi în trăirea lor. Această regăsire, aprofundare şi trăire, face ca veşmântul exterior al Tradiţiei să devină transparent. . . înnoirea tradiţiei nu o realizăm prin ţinerea exterioară la textul Scripturii, ci prin înnoirea noastră interioară, în conformitate cu împlinirile duhovniceşti cele mai impresionante şi mai autentice din cursul istoriei Bisericii, începând cu perioada apostolică, în care avem primele modele."